"În ziua cincizecimii erau toţi împreună în acelaşi loc. Deodată, a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Nişte limbi ca de foc au fost văzute împărţindu-se printre ei, şi s-au aşezat câte una pe fiecare din ei. Şi toţi s-au umplut de Duh Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le da Duhul să vorbească" Fapte 2:1-4

Versetele de mai sus descriu o parte din planul Sfintei Treimi pentru mântuirea oamenilor și pentru glorificarea harului manifestat în Isus Hristos. Înainte de întemeierea lumii, Dumnezeu a alcătuit în Sine însuși un plan de mântuire pentru rasa umană. Fiul lui Dumnezeu a murit și a înviat. Pâinea vieții a fost pregătită prin această lucrarea a Fiului dar urma ca Duhul Sfânt să fie acela care împarte această Pâine a vieții tuturor oamenilor pe care Dumnezeu hotărâse mai dinainte să-i mântuiască. Rusaliile erau prevăzute în planul lui Dumnezeu ca fiind mijlocul prin care beneficiile lucrării lui Isus Hristos de răscumpărare să fie turnate peste păcătoși din toate semințiile pământului. Pentru a răspândi mesajul aducător de viață a morții și a învierii lui Isus Hristos, Dumnezeu a ales să se folosească de niște oameni pe care a hotărât să-i umple cu Duhul Său cel Sfânt.

În ziua Cincizecimii, în odaia de sus, ucenicii lui Isus Hristos au fost umpluți cu Duhul Sfânt și ca urmare a acestei experiențe, viața lor nu a mai fost aceeași. Dacă înainte de această experiență, ucenicii erau lipsiți de îndrăzneală și de putere pentru a vesti pe Hristosul înviat iudeilor care-L omorâseră, observăm că această umplere cu Duhul Sfânt din ziua Cincizecimii a dat ucenicilor atât puterea de a vesti cu curaj Evanghelia cât și cadrul și împrejurările necesare pentru a depune mărturie. Rezultatul a fost o creștere spectaculoasă a bisericii prin cei 3000 de oameni care s-au pocăit la o singură predică de-a lui Petru sub puterea Duhului Sfânt care-l mișca pe Petru și pe ceilalți ucenici care erau fără îndoială plini de Duhul Sfânt.

Slujirea creștină reală a fost și rămâne o imposibilitate la oameni. Acum aproximativ 2000 de ani, o mână de oameni simpli erau chemați să ducă o veste despre un Fiu de Dumnezeu crucificat și înviat din morți până la marginile pământului. Lumea în care trebuiau să lucreze acești oameni era atât de decăzută și de rea încât atunci când însuși Dumnezeu s-a întrupat și a trăit printre oameni plin de har și adevăr, ea, lumea, și-a ucis Făcătorul. Într-o astfel de lume,  propovăduirea Evangheliei era o nebunie deoarece mesajul crucii a fost atunci și rămâne și azi o nebunie în ochii oamenilor firești, morți în păcatele lor, trăind sub robia diavolului. Totuși, Dumnezeu a făcut ca imposibilul să devină posibil atunci când, în ziua Cincizecimii, a umplut pe cei din odaia de sus cu Duhul Său cel Sfânt. Rezultatul acestei umpleri și al umplerilor ulterioare relatate pe paginile Sfintelor Scripturi pe firul cărții Faptele Apostolilor a fost uriaș în ceea ce privește răspândirea Evangheliei. Evanghelia se răspândea pe măsură ce tot mai mulți oameni primeau credința mântuitoare, botezul și darul Sfântului Duh prin care lucrau activ pentru răspândirea Împărăției în mijlocul împotrivirilor și a prigoanei.

Evanghelizarea, în esența ei, este o lucrarea a Duhului Sfânt și nicidecum nu este o lucrare a omului. Evanghelizarea prin vorbe și fapte este sortită eșecului atâta timp cât Duhul Sfânt lipsește din ea. Creștinul misionează degeaba atâta timp cât misionează singur. O evanghelizare omenească va produce doar convertiți falși, creștini nominali sau ipocriți religioși pe când evanghelizare sub ungerea și autoritatea și trimiterea Duhului Sfânt va produce convertiți reali, născuți nu din voia vreounui om sau din voia lor înșiși ci născuți din nou prin puterea lui Dumnezeu. Oamenii convertiți cu adevărat sub puterea Duhului Sfânt se vor boteza în numele lui Isus Hristos iar apoi, vor primi darul Duhului Sfânt pentru a avea îndrăzneală și curaj de a duce mai departe mesajul aducător de viață.

În zilele noastre, ucenicii lui Isus Hristos, cei care au fost chemați din moarte la viață prin propovăduirea Evangheliei, au parte de aceeași chemare ca și apostolii de odinioară. Lumea de azi este la fel de rea ca și lumea de atunci. Șansele de a propovădui mesajul crucii cu succes sunt la fel de nule cum au fost și atunci. Putem să creem sisteme religioase prin eforturile noastre dar nu putem să convertim cu adevărat oameni morți pe plan spiritual. Astfel, o umplere similară umplerii din ziua Cincizecimii este absolut necesară pentru fiecare credincios care dorește să lucreze împreună cu Dumnezeu în marea lucrare de Evanghelizare a Duhului Sfânt. Botezul cu Duhul Sfânt este un imperativ!